Când mori (5)
miercuri, 31 mai
„Aceia care, prin frica morții, erau supuși robiei toată viața lor.” (Evrei 2:15)
Biblia spune: „Astfel dar, deoarece copiii sunt părtași sângelui și cărnii, tot așa și El Însuși a fost deopotrivă părtaș la ele, pentru ca, prin moarte, să nimicească pe cel ce are puterea morții, adică pe diavolul, și să izbăvească pe toți aceia care, prin frica morții, erau supuși robiei toată viața lor” (vv.14-15).
Teologul Adolf von Harnack a spus următoarele: „Mormântul lui Cristos a fost locul nașterii credinței indestructibile că moartea este învinsă și că există viață veșnică. Este inutil să-l cităm pe Platon… inutil să arătăm spre religia persană și ideile și literatura iudaismului târziu. Toate au pierit; dar siguranța învierii și a vieții veșnice, care sunt legate de mormântul din grădina lui Iosif, nu au pierit; și pe încredințarea că Isus e viu continuă să se bazeze speranțele cetățeniei din Orașul Etern, ceea ce face ca viața noastră pământească să merite a fi trăită și tolerată. El i-a eliberat pe «aceia care, prin frica morții, erau supuși robiei toată viața lor»”.
O veste bună: tu nu trebuie să fii robul fricii de moarte! Dr. Simon Greenleaf, profesorul regal de drept de la Harvard, una dintre cele mai mari autorități din lume în materie de dovezi juridice, a pus lumina reflectoarelor imensei sale cunoașteri asupra evidențelor legate de învierea lui Isus Cristos și a supus fiecare fir al acelor evidențe celor mai probatorii critici. Și, când a făcut-o, a ajuns la concluzia că dovezile erau atât de grozave, încât orice sală de judecată imparțială de pe pământ ar fi declara-o un fapt istoric. Ce înseamnă acest lucru pentru noi credincioșii? Pur și simplu: învierea lui Cristos o garantează pe a noastră!
Dacă ți-a plăcut mesajul, comandă broșura (click aici).
Împărtășește-ne ce ți-a vorbit Domnul prin acest mesaj (click aici).
