Ezra 1-2

Decretul lui Cirus

1 În primul an al domniei lui Cirus, împăratul Persiei, ca să se împlinească Cuvântul Domnului spus prin Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cirus, împăratul Persiei, şi acesta a pus să se vestească prin viu grai şi prin scrisori în toată împărăţia sa următoarele:

² Aşa vorbeşte Cirus, împăratul Persiei:

„Domnul, Dumnezeul cerurilor, Care mi-a dat toate regatele pământului, m-a numit să-I zidesc o Casă la Ierusalim, în Iuda. ³ Cine dintre voi este din poporul Lui? Dumnezeul lui să fie cu el! Lăsaţi-l să plece la Ierusalim, în Iuda, ca să zidească Casa Domnului, Dumnezeul lui Israel. El este Dumnezeul Care locuieşte la Ierusalim. ⁴ Fiecare supravieţuitor, în orice loc s-ar afla, să fie ajutat de oamenii din acele locuri cu argint, cu aur, cu diferite bunuri şi cu vite, precum şi cu daruri de bunăvoie pentru Casa lui Dumnezeu din Ierusalim.“

⁵ Atunci căpeteniile familiilor lui Iuda şi ale lui Beniamin, preoţii, leviţii şi toţi aceia al căror duh a fost trezit de Dumnezeu s-au pregătit şi s-au dus să rezidească Casa Domnului din Ierusalim. ⁶ Toţi vecinii lor i-au sprijinit cu argint, cu aur, cu diferite bunuri, cu vite şi cu lucruri scumpe, pe lângă tot felul de daruri de bunăvoie. ⁷ Împăratul Cirus a adus uneltele Casei Domnului, cele care fuseseră luate de Nebucadneţar de la Ierusalim şi puse în templul zeului său. ⁸ Cirus, împăratul Persiei, le-a adus prin vistiernicul Mitredat şi le-a dat lui Şeşbaţar, prinţul iudeilor. ⁹ Iată care este numărul lor:

treizeci de vase de aur,

o mie de vase de argint,

douăzeci şi nouă de cuţite,

¹⁰ treizeci de cupe de aur,

patru sute zece cupe de argint şlefuit,

o mie de alte vase.

¹¹ Toate vasele de aur şi de argint erau în număr de cinci mii patru sute. Şeşbaţar le-a adus pe toate acestea atunci când exilaţii au venit din Babilon la Ierusalim.

Lista exilaţilor repatriaţi

2 Iată care sunt oamenii provinciei care au plecat din captivitatea exilului, cei pe care îi dusese în captivitate Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi care s-au întors la Ierusalim, în Iuda, fiecare în cetatea sa. ² (Ei i-au însoţit pe Zerub-Babel, pe Iosua, pe Neemia, pe Seraia, pe Reelaia, pe Mardoheu, pe Bilşan, pe Mispar, pe Bigvai, pe Rehum şi pe Baana.) Aşadar, iată care este numărul acestor oameni din poporul Israel:

³ urmaşii lui Paroş – în număr de două mii o sută şaptezeci şi doi;

⁴ urmaşii lui Şefatia – în număr de trei sute şaptezeci şi doi;

⁵ urmaşii lui Arah – în număr de şapte sute şaptezeci şi cinci;

⁶ urmaşii lui Pahat-Moab, dintre urmaşii lui Iosua şi ai lui Ioab, – în număr de două mii opt sute doisprezece;

⁷ urmaşii lui Elam – în număr de o mie două sute cincizeci şi patru;

⁸ urmaşii lui Zatu – în număr de nouă sute patruzeci şi cinci;

⁹ urmaşii lui Zacai – în număr de şapte sute şaizeci;

¹⁰ urmaşii lui Bani – în număr de şase sute patruzeci şi doi;

¹¹ urmaşii lui Bebai – în număr de şase sute douăzeci şi trei;

¹² urmaşii lui Azgad – în număr de o mie două sute douăzeci şi doi;

¹³ urmaşii lui Adonikam – în număr de şase sute şaizeci şi şase;

¹⁴ urmaşii lui Bigvai – în număr de două mii cincizeci şi şase;

¹⁵ urmaşii lui Adin – în număr de patru sute cincizeci şi patru;

¹⁶ urmaşii lui Ater, dintre urmaşii lui Ezechia, – în număr de nouăzeci şi opt;

¹⁷ urmaşii lui Beţai – în număr de trei sute douăzeci şi trei;

¹⁸ urmaşii lui Iora – în număr de o sută doisprezece;

¹⁹ urmaşii lui Haşum – în număr de două sute douăzeci şi trei;

²⁰ urmaşii lui Ghibar – în număr de nouăzeci şi cinci;

²¹ urmaşii lui Betleem – în număr de o sută douăzeci şi trei;

²² oamenii din Netofa – în număr de cincizeci şi şase;

²³ oamenii din Anatot – în număr de o sută douăzeci şi opt;

²⁴ urmaşii lui Azmavet – în număr de patruzeci şi doi;

²⁵ urmaşii lui Chiriat-Iearim, ai lui Chefira şi ai lui Beerot – în număr de şapte sute patruzeci şi trei;

²⁶ urmaşii lui Rama şi ai lui Gheva – în număr de şase sute douăzeci şi unu;

²⁷ oamenii din Micmaş – în număr de o sută douăzeci şi doi;

²⁸ oamenii din Betel şi din Ai – în număr de două sute douăzeci şi trei;

²⁹ urmaşii lui Nebo – în număr de cincizeci şi doi;

³⁰ urmaşii lui Magbiş – în număr de o sută cincizeci şi şase;

³¹ urmaşii celuilalt Elam – în număr de o mie două sute cincizeci şi patru;

³² urmaşii lui Harim – în număr de trei sute douăzeci;

³³ urmaşii lui Lod, ai lui Hadid şi ai lui Ono – în număr de şapte sute douăzeci şi cinci;

³⁴ urmaşii lui Ierihon – în număr de trei sute patruzeci şi cinci;

³⁵ urmaşii lui Senaa – în număr de trei mii şase sute treizeci;

³⁶ preoţii, urmaşi ai lui Iedaia, din familia lui Iosua, – în număr de nouă sute şaptezeci şi trei;

³⁷ urmaşii lui Imer – în număr de o mie cincizeci şi doi;

³⁸ urmaşii lui Paşhur – în număr de o mie două sute patruzeci şi şapte;

³⁹ urmaşii lui Harim – în număr de o mie şaptesprezece;

⁴⁰ leviţii, urmaşi ai lui Iosua şi ai lui Kadmiel, dintre urmaşii lui Hodavia, – în număr de şaptezeci şi patru;

⁴¹ cântăreţii, urmaşi ai lui Asaf, – în număr de o sută douăzeci şi opt;

⁴² urmaşii portarilor, urmaşi ai lui Şalum, ai lui Ater, ai lui Talmon, ai lui Akub, ai lui Hatita şi ai lui Şobai, – în total, în număr de o sută treizeci şi nouă;

⁴³ slujitorii de la Templu, urmaşi ai lui Ţiha, ai lui Hasufa, ai lui Tabaot,

⁴⁴ ai lui Cheros, ai lui Siaha, ai lui Padon,

⁴⁵ ai lui Lebana, ai lui Hagaba, ai lui Akub,

⁴⁶ ai lui Hagab, ai lui Şalmai, ai lui Hanan,

⁴⁷ ai lui Ghidel, ai lui Gahar, ai lui Reaia,

⁴⁸ ai lui Reţin, ai lui Nekoda, ai lui Gazam,

⁴⁹ ai lui Uza, ai lui Paseah, ai lui Besai,

⁵⁰ ai lui Asna, ai lui Meunim, ai lui Nefusim,

⁵¹ ai lui Bakbuk, ai lui Hakufa, ai lui Harhur,

⁵² ai lui Baţlut, ai lui Mehida, ai lui Harşa,

⁵³ ai lui Barkos, ai lui Sisera, ai lui Temah,

⁵⁴ ai lui Neţiah şi ai lui Hatifa;

⁵⁵ urmaşii slujitorilor lui Solomon, urmaşi ai lui Sotai, ai lui Hasoferet, ai lui Peruda,

⁵⁶ ai lui Iaala, ai lui Darkon, ai lui Ghidel,

⁵⁷ ai lui Şefatia, ai lui Hatil, ai lui Pocheret-Haţebaim şi ai lui Ami;

⁵⁸ toţi slujitorii de la Templu şi slujitorii lui Solomon la un loc – în număr de trei sute nouăzeci şi doi.

⁵⁹ Iată-i şi pe cei care au plecat din Tel-Melah, din Tel-Harşa, din Cherub, din Adan şi din Imer, fără să fi putut dovedi dacă familia şi neamul lor erau din Israel sau nu:

⁶⁰ urmaşii lui Delaia, ai lui Tobia şi ai lui Nekoda – în număr de şase sute cincizeci şi doi;

⁶¹ dintre urmaşii preoţilor: urmaşii lui Hobaia, ai lui Hakoţ şi ai lui Barzilai (cel care a luat-o de soţie pe una din fetele ghiladitului Barzilai şi care şi-a luat numele acestuia).

⁶² Ei şi-au căutat înscrierile lor genealogice, dar nu le-au găsit, astfel că au fost îndepărtaţi din preoţie ca fiind necuraţi. ⁶³ Guvernatorul le-a zis să nu mănânce din lucrurile preasfinte până când preotul nu va hotărî lucrul acesta după Urim şi Tumim. ⁶⁴ În total,

în toată adunarea, erau patruzeci şi două de mii trei sute şaizeci de oameni,

⁶⁵ în afară de slujitorii şi slujitoarele lor – în număr de şapte mii trei sute treizeci şi şapte –

şi de cântăreţi şi cântăreţe – în număr de două sute.

⁶⁶ Aveau şapte sute treizeci şi şase de cai,

două sute patruzeci şi cinci de catâri,

⁶⁷ patru sute treizeci şi cinci de cămile

şi şase mii şapte sute douăzeci de măgari.

⁶⁸ La sosirea lor la Casa Domnului din Ierusalim, câteva din căpeteniile familiilor au oferit Casei lui Dumnezeu daruri de bunăvoie pentru ridicarea lui pe locul său de odinioară. ⁶⁹ Au dăruit în vistieria lucrării, după puterile lor, următoarele:

şaizeci şi unu de mii de darici de aur,

cinci mii de mine de argint

şi o sută de tunici preoţeşti.

⁷⁰ Aşadar, preoţii, leviţii, unii oameni din popor, cântăreţii, portarii şi slujitorii de la Templu s-au aşezat în cetăţile lor; toţi cei din Israel erau în cetăţile lor.