Biblia în decurs de un an
Plănuiai de mult timp să citești Biblia într-un an?
Începe cu noi astăzi!
În fiecare zi vei găsi noi capitole atât din Vechiul, cât și din Noul Testament, pe care le poți deschide cu un singur click.
02-01-2026
Psalmii 90
Psalmul 90
1 Stăpâne, Tu ai fost adăpostul nostru generaţii la rând.2 Înainte ca să se fi născut munţii, înainte ca Tu să fi plăsmuit pământul şi lumea, din veşnicie până în vecie, Tu eşti Dumnezeu.
3 Tu întorci pe oameni în ţărână, spunându-le: „Întoarceţi-vă, fii ai omului!“4 Da, o mie de ani înaintea Ta sunt ca ziua de ieri care a trecut, ca o strajă a nopţii.5 Tu îi mături pe oameni ca prin somn; ei sunt ca iarba care răsare dimineaţa.6 Deşi răsare dimineaţa, ea trece iute, aşa încât seara este veştejită şi se usucă.
7 Suntem mistuiţi de mânia Ta şi îngroziţi de furia Ta.8 Ai pus vina noastră înaintea Ta şi ai adus păcatele noastre ascunse la lumina feţei Tale.9 Toate zilele noastre trec sub apăsarea mâniei Tale; anii noştri se sfârşesc repede, ca un geamăt.10 Deşi anii noştri ajung la şaptezeci, iar dacă avem putere – chiar până la optzeci,cei mai mulţi dintre ei sunt numai necaz şi trudă, căci trec repede, iar noi zburăm.
11 Cine cunoaşte însă tăria mâniei Tale şi teama pe care o insuflă furia Ta?12 Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să avem parte de o inimă înţeleaptă!
13 Întoarce-Te, Doamne! Cât vei mai zăbovi? Ai milă de slujitorii Tăi!14 Dimineaţa satură-ne cu îndurarea Ta, iar noi vom striga de bucurie şi ne vom veseli în toate zilele noastre.15 Înveseleşte-ne pentru tot atâtea zile câte ne-ai asuprit şi pentru tot atâţia ani câţi am văzut nenorocirea!16 Să se arate slujitorilor Tăi lucrarea Ta şi maiestatea Ta – fiilor lor!
17 Fie peste noi bunăvoinţa Stăpânului, Dumnezeul nostru. Statorniceşte pentru noi lucrarea mâinilor noastre! Da, statorniceşte lucrarea mâinilor noastre!
Titus 1-3
1 Pavel, rob al lui Dumnezeu şi apostol al lui Isus Cristos, după credinţa aleşilor lui Dumnezeu şi după cunoaşterea adevărului, care este potrivit cu evlavia, 2 în nădejdea vieţii veşnice, pe care Dumnezeu, Care nu minte, a promis-o înainte de vremurile veşniciilor, 3 iar la vremea potrivită Şi-a descoperit Cuvântul prin predicarea care mi-a fost încredinţată prin porunca lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, 4 către Titus, adevăratul meu copil în credinţa pe care o împărtăşim împreună: har şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Cristos Isus, Mântuitorul nostru!
Slujba lui Titus în Creta
5 Te-am lăsat în Creta ca să pui în ordine lucrurile care au mai rămas de rânduit şi să numeşti bătrâni în fiecare cetate, aşa cum ţi-am poruncit. 6 Dar bătrânul trebuie să fie cineva fără pată, soţ al unei singure femei, având copii credincioşi, care să nu fie acuzaţi de destrăbălare sau de neascultare. 7 Căci supraveghetorul, ca administrator al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără pată, să nu fie arogant, nici mânios, nici beţiv, nici bătăuş, nici lacom de câştig, 8 ci trebuie să fie ospitalier, să iubească binele, să fie cumpătat, drept, sfânt, înfrânat, 9 să se ţină de Cuvântul vrednic de încredere, care este potrivit cu învăţătura primită, pentru a-i putea încuraja şi pe alţii prin învăţătura sănătoasă şi pentru a-i mustra pe cei ce vorbesc împotrivă.
10 Sunt mulţi răzvrătiţi, palavragii şi înşelători, îndeosebi printre cei circumcişi, 11 care trebuie făcuţi să tacă, pentru că buimăcesc case întregi, învăţându-i pe oameni ceea ce n-ar trebui, de dragul unui câştig ruşinos. 12 Chiar unul dintre ei, un profet de-al lor, a zis: „Cretanii sunt întotdeauna nişte mincinoşi, nişte fiare rele şi nişte pântece leneşe.“ 13 Mărturia aceasta este adevărată. Din acest motiv, mustră-i cu asprime, ca să fie sănătoşi în credinţă 14 şi să nu dea atenţie miturilor iudaice şi poruncilor oamenilor care se întorc de la adevăr! 15 Pentru cei curaţi, toate sunt curate, dar pentru cei pângăriţi şi necredincioşi, nimic nu este curat, ci până şi mintea, şi conştiinţa le sunt pângărite. 16 Ei pretind că-L cunosc pe Dumnezeu, dar prin faptele lor Îl neagă. Sunt odioşi, neascultători, incapabili de orice lucrare bună.
Trăind după învăţătura sănătoasă
2 Tu însă să vorbeşti lucruri care se potrivesc cu învăţătura sănătoasă! 2 Cei vârstnici trebuie să fie demni, onorabili, cumpătaţi, sănătoşi în credinţă, în dragoste şi în răbdare. 3 Tot astfel, şi femeile în vârstă trebuie să aibă o purtare respectuoasă, să nu fie acuzatoare, nici înrobite de vin, să fie unele care îi învaţă pe alţii ce este bine, 4 astfel încât să le poată sfătui pe cele tinere să fie iubitoare de soţi, iubitoare de copii, 5 cumpătate, curate, bune gospodine, să fie supuse soţilor lor, astfel încât Cuvântul lui Dumnezeu să nu fie vorbit de rău. 6 Tot astfel, îndeamnă-i şi pe cei tineri să fie cu stăpânire de sine. 7 În toate lucrurile, dă-te ca exemplu prin lucrări bune, printr-o învăţătură curată, prin demnitate, 8 printr-o vorbire sănătoasă, ireproşabilă, pentru ca aceia care se împotrivesc să fie făcuţi de ruşine şi să nu aibă nimic rău de spus despre noi. 9 Spune-le sclavilor să le fie supuşi în toate stăpânilor lor, să le fie plăcuţi, să nu le întoarcă vorba, 10 să nu fure, ci să dovedească că, în toate, sunt buni şi credincioşi, pentru ca astfel să arate în toate frumuseţea învăţăturii lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru.
11 Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat 12 şi ne învaţă să renunţăm la lipsa de evlavie şi la poftele lumeşti şi să trăim în veacul de acum într-un mod cumpătat, drept şi evlavios, 13 în timp ce aşteptăm fericita nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Isus Cristos. 14 El S-a dat pe Sine Însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege şi să-Şi curăţească un popor care să fie doar al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune. 15 Spune aceste lucruri, îndeamnă şi mustră cu toată autoritatea! Nimeni să nu te dispreţuiască!
Gata pentru orice faptă bună
3 Aminteşte-le să fie supuşi conducătorilor şi autorităţilor, să fie ascultători, gata pentru orice faptă bună, 2 să nu insulte pe nimeni, să nu fie certăreţi, să fie blânzi, să arate tot respectul faţă de toţi oamenii. 3 Căci şi noi eram odată nesăbuiţi, neascultători, rătăciţi, sclavi ai poftelor şi ai diferitelor plăceri, trăind în răutate şi invidie, fiind urâţi de alţii şi urându-ne unii pe alţii. 4 Dar când s-a arătat bunătatea şi dragostea de oameni a lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, 5 El ne-a mântuit, însă nu datorită faptelor pe care le-am înfăptuit noi în dreptate, ci potrivit cu mila Lui, prin spălarea făcută de naşterea din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt, 6 pe Care L-a turnat peste noi din belşug, prin Isus Cristos, Mântuitorul nostru, 7 pentru ca, fiind îndreptăţiţi prin harul Lui, să putem deveni moştenitori, având nădejdea vieţii veşnice. 8 Acest cuvânt este vrednic de încredere şi doresc să insişti asupra acestor lucruri, pentru ca cei ce au crezut în Dumnezeu să caute să fie fruntaşi în a face fapte bune. Aceste lucruri sunt bune şi de folos pentru oameni. 9 Fereşte-te de controverse nesăbuite, de genealogii, de certuri şi de lupte cu privire la Lege, pentru că sunt fără folos şi zadarnice! 10 După primul şi al doilea avertisment să nu mai ai nimic de-a face cu cel ce provoacă dezbinări, 11 deoarece ştii că un astfel de om este stricat şi păcătuieşte, fiind de la sine condamnat.
Instrucţiuni finale
12 Când îl voi trimite la tine pe Artemas sau pe Tihicus, grăbeşte-te să vii la mine în Nicopole, căci am hotărât să rămân peste iarnă acolo. 13 Fă tot ce poţi pentru a-i ajuta pe legiuitorul Zenas şi pe Apolos în călătoria lor, ca să nu le lipsească nimic. 14 Ai noştri trebuie să înveţe să fie fruntaşi în fapte bune, pentru a ajuta la nevoile urgente, ca să nu fie neroditori.
15 Toţi cei ce sunt împreună cu mine te salută. Salută-i pe cei ce ne iubesc în credinţă! Harul să fie cu voi toţi.
Luca 1:1-10
Introducere
1 Fiindcă mulţi au încercat să alcătuiască o istorisire amănunţită despre lucrurile care s-au împlinit printre noi, 2 aşa cum ni le-au încredinţat cei ce au fost de la început martori oculari şi care au ajuns slujitori ai Cuvântului, 3 am decis şi eu, după ce am cercetat cu atenţie toate lucrurile de la început, să ţi le scriu în ordine, prea alesule Teofilus, 4 ca să ajungi astfel să cunoşti întocmai temeinicia lucrurilor despre care ai fost învăţat.
Anunţarea naşterii lui Ioan Botezătorul
5 În zilele lui Irod, regele Iudeii, era un preot pe nume Zaharia, din ceata preoţească a lui Abia. Soţia lui era dintre fiicele lui Aaron şi se numea Elisabeta. 6 Amândoi erau drepţi înaintea lui Dumnezeu, trăind fără vină, potrivit cu toate poruncile şi rânduielile Domnului. 7 Dar nu aveau nici un copil, fiindcă Elisabeta era stearpă şi amândoi erau acum înaintaţi în vârstă.
8 Într-o zi, în timp ce Zaharia era de slujbă, pentru că venise rândul cetei lui să slujească înaintea lui Dumnezeu, 9 a ieşit la sorţi, după obiceiul preoţiei, să intre în Templul Domnului ca să tămâieze. 10 La ora tămâierii, toată mulţimea poporului se ruga afară.
Proverbe 1:1-7
Prolog: scopul şi tema cărţii
1 Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,
2 pentru a cunoaşte înţelepciunea şi învăţătura, pentru a înţelege cuvintele cunoaşterii,3 pentru a primi îndrumare în ce priveşte chibzuinţa, dreptatea, judecata şi nepărtinirea4 pentru a da agerime celui neştiutor, iar tânărului – cunoştinţă şi prudenţă,5 pentru ca cel înţelept să asculte şi să-şi sporească cunoaşterea, iar cel cu discernământ să primească îndrumare6 pentru a înţelege un proverb sau o pildă, pentru a pricepe cuvintele şi ghicitorile înţelepţilor.
7 Frica de Domnul este începutul cunoaşterii, dar nebunii dispreţuiesc înţelepciunea şi disciplinarea.
