Fiecare are un țepuș (1)
miercuri, 18 februarie
„Mi-a fost pus un țepuș în carne.” (2 Corinteni 12:7)
Pavel a scris: „Și ca să nu mă umflu de mândrie din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un țepuș în carne, un sol al Satanei, ca să mă pălmuiască și să mă împiedice să mă îngâmf. De trei ori am rugat pe Domnul să mi-l ia. Și El mi-a zis: «Harul Meu îți este de ajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită.» Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine [...] căci, când sunt slab, atunci sunt tare” (vv. 7-10).
Pavel avea o credință atât de mare încât, atunci când se ruga, bolnavii erau vindecați și morții înviau. Cu toate acestea, el s-a rugat în repetate rânduri ca Dumnezeu să-i îndepărteze „țepușul din carne”, iar Dumnezeu a refuzat. De ce? Pentru a-l menține smerit și a-l face să depindă în totalitate de El. Nu știm ce era țepușul din carne al lui Pavel, dar știm de ce îl avea: „ca să nu mă umflu de mândrie din pricina strălucirii acestor descoperiri” (v. 7).
Când Dumnezeu te binecuvântează din plin, apare riscul mândriei. Și, din perspectiva lui Dumnezeu, acest lucru te descalifică. Dacă ai avut vreodată o așchie în deget, știi că te doare și te irită constant. Poți trăi cu ea? Da. Ai prefera să nu o ai? Da. Observă ce a spus Pavel: „mi-a fost pus un țepuș în carne”. El nu numai că a ajuns să vadă țepușul său ca pe un factor de sporire a harului, ci și ca pe un dar care face două lucruri: 1) Ne smerește și ne face mai dependenți de Dumnezeu. 2) Ne face mai toleranți și mai milostivi, deoarece toată lumea are un țepuș.
Te-ai hotărât ce vei face cu cei 3,5% din impozitul pe profit?
Decide acum cui vrei să-i redirecționezi!
Donează-i Fundației Misiunea Creștină UCB pentru înaintarea misiunii prin câțiva pași simpli!
Click aici!
