Mai întâi vine iertarea, apoi sentimentele
luni, 10 noiembrie
„Lasă mânia.” (Psalmul 37:8)
Ofensele mici pot fi iertate cu ușurință. Dar atunci când cineva ne rănește grav și pare să scape nepedepsit, iertarea este o adevărată provocare. Până când nu vei ierta și nu vei trece peste această ofensă, vei simți în permanență greutatea ei, care te împovărează.
Una dintre cele mai mari greșeli pe care le poți face în privința iertării este să crezi că dacă sentimentele tale nu se schimbă imediat față de cineva, nu l-ai iertat cu adevărat. Dar iertarea este o decizie. Este un act al voinței tale. Este posibil să continui să te lupți cu durerea și cu resentimentele. Asta nu invalidează decizia ta de a ierta; înseamnă doar că vindecarea necesită timp. Iar vindecarea ta începe în momentul în care decizi să ierți.
Biblia spune: „Orice amărăciune, [...] să piară din mijlocul vostru [...] fiți buni unii cu alții, miloși și iertați-vă unul pe altul, cum v-a iertat și Dumnezeu pe voi în Hristos” (Efeseni 4:31-32). Odată ce ți-ai făcut partea, aceea de a alege să ierți, ai încredere în Dumnezeu că și El Își va face partea, aceea de a-ți vindeca emoțiile și a-ți reda pacea și bucuria. Tu ai puterea de a lua decizia să ierți, dar numai Dumnezeu are puterea de a-ți schimba sentimentele față de persoana care te-a rănit.
Așadar, ai încredere în Dumnezeu că îți va schimba inima. În cele din urmă, sentimentele tale vor apărea și se vor alinia cu deciziile tale. Între timp: „Taci înaintea Domnului și nădăjduiește în El! Nu te mânia pe cel ce izbutește în umbletele lui, pe omul care își vede împlinirea planurilor lui rele! Lasă mânia, părăsește iuțimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău!” (Psalmul 37:7-8).
Trimite-I unui prieten linkul acestei pagini, ca să se bucure și el de mesajul zilei!
